It’s all about SELF-LOVE. Gânduri, sentimente și trăiri de la 16 femei puternice

Ca și fericirea, iubirea de sine vine din interior. Ca și fericirea, este o iluzie că aprecierea celorlalți ne va ajuta să iubim ceea ce suntem. O va face, dar pe termen scurt. Dacă noi nu ne iubim trup și suflet, părerile de bine ale celor din jur vor păli în fața propriilor sentimente legate de propria persoană. Iar lipsa iubirii de sine doare.

Până acum 3-4 ani nu a existat în discuțiile mele acest subiect – iubirea de sine. Iubeam viața, iubeam oamenii, iubeam ceea ce făceam și eram mândră de realizările mele, până într-o zi… când realitatea aia frumoasă în care trăiam a fost invadată de niște oameni care au avut puterea să mă facă să mă simt mică în comparație cu ei. Astăzi, însă, realizând că tot ce s-a întâmplat atunci a fost o perioadă nefastă în care eram vulnerabilă și ei nu aveau nici pe departe dreptate, dar, mai presus, că sunt creația lui Dumnezeu și să nu mă iubesc pe mine ar însemna să îl supăr pe Doamne Doamne și să urăsc creația Lui… astăzi mă iubesc și mă accept așa cum sunt.

Despre ce înseamnă iubirea de sine și cum au învățat să se iubească din nou atunci când totul părea pierdut, am stat de vorbă cu 16 femei minunate, puternice și extrem de bune în ceea ce fac:

ALEXANDRA STAN [cântăreață]

Să începem cu un citat de păstrat în cartea “It’s all about SELF-LOVE”. Completează, te rog, fraza: Iubirea de sine este… 

Iubirea de sine nu înseamnă să te iubești mereu, orice ar fi. Iubirea de sine înseamnă să te iubești chiar și atunci când ești critic cu tine, înseamnă să te iubești chiar și atunci când greșești, înseamnă să fii sincer cu tine, înseamnă să te uiți în oglindă și să spui: „Da, te-ai îngrășat. Da, trebuie să mergi la sală. Da, nu e ok să fii gelos într-o relație. Da, ai greșit.”. Asta înseamnă să te iubești cu adevărat, să fii sincer cu tine. Iubirea, în general, față de orice, înseamnă sinceritate, iar iubirea de sine este cea mai grea, pentru că sinceritatea față de noi înșine este cea mai grea. Tocmai de aceea, iubirea de sine înseamnă o viață de om, este un proces. Cred că este cel mai frumos proiect la care lucrez eu, de când mă știu, și la care ar trebui să lucrăm cu toții. Este motorul omenirii, este motorul planetei, este ceea ce dă energie întregii planete și întregului univers, pentru că este cea mai puternică formă de energie și, pentru că de acolo izvorăște absolut tot ce este frumos pe planeta aceasta, și nu numai haha. Iubirea de sine este legătura între tine și divinitate. A te iubi pe tine înseamnă a iubi creația lui Dumnezeu, iar acest lucru nu aduce decât armonie între tine și divinitate.

Când ai simțit că te iubești mai puțin și care au fost factorii care au dus la asta? 

Am simțit că mă iubesc mai puțin de fiecare dată când am simțit că mă trădez pe mine și că nu îmi sunt fidelă în totalitate, din punct de vedere emoțional, spiritual, chiar și personal și profesional. În sensul că, atunci când am simțit că ofer mai mult în exteriorul meu decât îmi ofeream mie, atunci am simțit că mă iubesc mai puțin. Factorii care au dus la acest lucru cred că au fost nesiguranța și dorința de a îi mulțumi pe ceilalți constant. Aceasta este o constantă care apare la mulți oameni, această dorință de a oferi tocmai în ideea de a primi ceva la schimb. Cred că acest lucru te face să oferi și, în loc să-ți oferi ție șă să te iubești pe tine mai mult, preferi să-i faci pe ceilalți fericiți, crezând că așa vei fi și tu fericit.

Cum au simțit lipsa iubirii de sine corpul și mintea ta?

În primul rând, corpul prin faptul că m-am îmbolnăvit de foarte multe ori. Bine, nu boli grave, dar mi-a scăzut imunitatea de foarte multe ori, din cauză că nu mâncam ceea ce trebuie, nu respectam programul de somn, de mâncat, de câte ori pe zi trebuie să mănânce un om normal. Nu mâncam destule fructe, mâncam fast food de multe ori. Poate chiar faptul că mă expuneam la petreceri sau pierdeam noaptea au contribuit la scăderea imunității și corpul meu nu a mai putut să fie la fel de productiv. Iar mintea, bineînțeles, îmi făceam tot felul de scenarii. În momentul în care te iubești pe tine cu adevărat (și acesta este lucrul la care lucrez și eu de mulți ani și cred că toți lucrăm la asta), începi să prioritizezi lucrurile în viața ta și, atunci, începi să vezi cum se schimbă tot universal tău, pentru că în momentul în care te iubești și faci alegerile care trebuie și care te avantajează pe tine și care te fac fericit, atunci și mintea ta este un loc mai pașnic, mai vesel, mai liniștit și se produce un fel de butterfly effect, adică toate alegerile sunt mult mai ok și mult mai conștiente, responsabile și te fac mai fericit. Iar lipsa iubirii față de minte se resimte fix în nebuloasa și ceața care apar în care nu știi ce vrei sau ce-ți dorești, tocmai pentru că nu te iubești destul de mult.

Cum ai învățat să te iubești (din nou)? Sau poate că te afli în plin proces de vindecare.. 

Cred că suntem într-o continuă vindecare, aș putea spune, unii mai conștient, alții mai puțin conștient. Personal, în momentul acesta, sunt într-un plin proces de vindecare, de mulți ani, dar cred că vindecarea vine în valuri. Adică sunt valuri în care asimilezi foarte multă informație și te duci să te găsești pe tine, și valuri, în care pur și simplu, lași loc informației să se sedimenteze și „life happens”. În acele momente, „life happens”, dar cred că în tot acest proces și în tot acest parcurs, cel mai important este să avem în vedere că destinația nu este, de fapt, cea mai importantă, și, așa cum spun și marii înțelepți, nu locul în care vrei să ajungi este important, ci drumul în sine. Cred că cel mai important este să învățăm să ne bucurăm de tot procesul acesta, pentru că este frumos să vezi ce lucruri îți ies la suprafață, este frumos să te vindeci de la o zi la alta, este frumos să fii observator în propriul tău corp, în propria ta minte, și să vezi cum te vindeci și cum apar în viața ta tot felul de situații și oameni, și așa mai departe. Acest proces este cel mai frumos lucru. Happiness is in the process, not in the destination hahaha.

Ce iubești acum la tine? 

Cred că sunt multe lucruri pe care le iubesc la mine în momentul de față, dar, dacă aș putea să punctez un aspect mai important, ce îmi vine acum în minte, ar fi abilitatea mea de a renaște din cenușă, de a mă redescoperi și de a mă reinventa de fiecare dată. Eu am momente în care, precum un delfin, mă duc în adânc și, uneori, am impresia că este atât de întuneric încât nu mai văd nimic și nu mai știu nimic, dar, tot precum un delfin, ies la suprafață, pentru că, de fiecare dată, îmi dau seama că chiar și în cel mai adânc și întunecat loc, este tot o părticică din mine. Un om bătrân mi-a zis odată o vorbă: „Cu cât ne adâncim mai mult în întuneric, cu atât tindem mai mult către lumină”. Și eu asta fac de când mă știu, de când sunt mică, și, cumva, apreciez și iubesc foarte mult la mine această abilitate de a ieși la suprafață și de a face salturile acelea frumoase de delfin hahaha, dansul acela frumos cu valurile.

Pentru că, de fapt, aceasta este frumusețea lucrurilor, să știi că dacă ai căzut de zece ori, o să poți să te ridici de unsprezece ori, și că Dumnezeu nu-ți dă niciodată mai mult decât poți duce. Iar eu am înțeles foarte bine acest aspect și faptul că nu îmi este frică să mă adâncesc atât de mult, ca să mă caut și să mai scot ceva la suprafață, acesta este un lucru pe care-l iubesc la mine, pentru că, tot timpul, lumina de la suprafață este mai strălucitoare de fiecare dată când ies. Aceasta este o abilitate pe care cred că o au toți oamenii, dar nu știu mulți de ea sau le este frică să o afle și ar trebui să și-o cultive mai mult.

ANA TOMOUANU [nude art photomodel]

Să începem cu un citat de păstrat în cartea “It’s all about SELF-LOVE”. Completează, te rog, fraza: Iubirea de sine este…

Iubirea de sine este în primul rând conștientizarea sinelui. Cine ești, cum funcționezi, ce simți. Cred că să intri în interiorul tău și să te înțelegi este cea mai pură formă de iubire, este timp acordat ție. Să te iubești înseamnă să accepți TOT, tot ce te definește, și nu doar părțile frumoase. Înseamnă să investești în tine, să-ți asculți intuiția și să echilibrezi cu rațiune. Iubirea de sine înseamnă sănătate și echilibru. 

Când ai simțit că te iubești mai puțin și care au fost factorii care au dus la asta? 

Mereu mi-a plăcut de mine fizic, dar proiectam asupra mea idealurile societății despre ce înseamnă frumusețe și iubire. 

Nu toți ne naștem Barbie și Ken, însă, din păcate, asta ni se implantează în minte că ar trebui să fim. Deci cred că ce a dus la asta e un cumul de factori sociali, dar mai ales așteptările tuturor din jurul meu (la rândul lor manipulați de media). Dacă nu mă machiam într-o zi la liceu, mă întrebau dacă sunt bine, ce am pățit. Dacă nu arătam perfect, fostul meu mă trimitea la sală. “Iar mănânci dulciuri?”, “Nu vrei o salată în loc de burger?”. Toate astea dor. Iar dacă nu ești pregătit psihic, te slăbesc, devii obsedat de felul cum arăți și doar validarea altora te face să te simți bine. 

Cum au simțit lipsa iubirii de sine corpul și mintea ta?

Mă machiam excesiv, țineam diete drastice, mă epuizam la sală, îmi umpleam șifonierul cu lucruri scumpe crezând că așa voi fi fericită. Confundam iubirea ca și concept cu tot ce ține de material, fizic. Alegeam bărbați cu care făceam sex excesiv doar ca să-mi confirme cât de iubită sunt… credeam că dacă mă vor fizic înseamnă că sunt ce trebuie, eu ca femeie. Mă comportam sexual doar ca să dau impresia că am super mare încredere în mine, când eu de fapt eram timidă și emoțională. Partea bună e că acum toate astea sună amuzant pentru mine. Acea femeie naivă nu mai există.

Cum ai învățat să te iubești (din nou)? Sau poate că te afli în plin proces de vindecare..

Nu m-am iubit până să mă cunosc, adică înainte de terapie. Am ajuns acolo după o relație toxică, crezând că trebuie să rezolv situația aceea și atât. De fapt, eu nu mă cunoșteam, nu știam ce traume și nevoi aveam, eram critică cu mine, mereu nemulțumită, mereu căutând validarea și iubirea altora ca să mă simt fericită. 

Acel proces (care s-a întâmplat acum 2 ani) mi-a schimbat viața complet. Am făcut tot felul de practici, meditație, vindecarea copilului interior, am mers la un retreat de feminitate, m-am conectat cu mine la cel mai înalt nivel. Și pentru asta îi mulțumesc Valeriei Vârlan. 

Faptul că pozez nud a ajutat de asemenea foarte mult. Am început să înțeleg cât de diversă e frumusețea, nu mi-am mai dorit să fiu altcineva. Mi-am dorit să fiu eu, Ana, și să exprim prin posing tot ce zace nerostit în adâncul sufletului meu.  

Ce iubești acum la tine?

Tot. 

ANDREEA ANTONESCU [cântăreață]

Să începem cu un citat de păstrat în cartea “It’s all about SELF-LOVE”. Completează, te rog, fraza: Iubirea de sine este

… secretul.

Când ai simțit că te iubești mai puțin și care au fost factorii care au dus la asta?

Nici nu am știut că există iubirea de sine până într-un anumit punct. Cred că am interacționat prima dată cu ideea de iubire de sine în momentul în care am ajuns la terapeut și mi-a spus doamna psiholog că „trebuie să îți iubești aproapele ca pe tine însuți/însăți, scrie și în Biblie lucrul acesta”. Pentru mine a fost un șoc când mi-a spus asta, pentru că pur și simplu nu știam până atunci că există iubirea de sine. Si atunci mi-am dat seama că totul începe prin a îmi da mie atenție înainte de toate, înainte de a le da atenție celor din jur, și a începe să mă iubesc pe mine exact cum îi iubeam pe cei din jurul meu, pentru că până în momentul respectiv făceam tot ce era de făcut, dar strict pentru ceilalți, eu eram ultima pe lista, la mine nu mă gândeam niciodată.

Cum au simțit lipsa iubirii de sine corpul și mintea ta?

Nu îmi dau seama cum au simțit corpul și mintea mea lipsa iubirii; nu cred că dădusem atenție și importanță, pentru că, repet, nu știam că există acest sentiment, cel puțin față de mine. În prima fază, l-am pus în categoria egoismului, daca aș fi făcut ceva pentru mine, dacă m-aș fi pus pe mine pe primul loc, aș fi considerat că sunt egoista, lucru pe care l-am dezbătut mai târziu și am înțeles că este un obicei bun, e bună o doză de egoism în fiecare dintre noi cât să ajungi să fii bine în pielea ta, să te iubești.

Dar ca să răspund la întrebare, sincer, eram la Survivor când am realizat chestia asta, eram pe insulă și, bineînțeles, îmi era foarte foame, pentru că nu aveam nimic de mâncare, și eram doar eu cu mine, încercam să stau cât mai retrasă, pentru că mie mi-e bine să stau cu mine. Îmi veneau tot felul de gânduri în cap și mă incercau tot felul de sentimente ciudate, dar știam că într-o zi mă voi întoarce la viață mea frumoasă și abia atunci realizam ce viață frumoasa avusesem eu până în momentul ăla, chiar dacă fuseseră lucruri și mai puțin frumoase, dar mi-am dat seama cât sunt de norocoasă.

Și în momentul în care eram acolo pe plajă, singură, și mă gândeam cât de mult am investit totuși în psihicul meu, în cărțile pe care le-am citit, cât de mult m-am luptat să îmi fie bine, să îmi găsesc forța de a continua, să îmi dau seama care îmi este menirea pe pământ, de ce am fost trimisă aici, de ce am ajuns aici, care sunt pașii pe care trebuie să îi fac pentru a merge mai departe și a îmi încheia misiunea, mi-am dat seama totodată că sunt blocată într-un corp, corp care îmi aparține până la final, ca și psihicul, și că trebuie să învăț să îmi prețuiesc corpul exact cum am făcut-o cu psihicul. Acela a fost momentul în care am conștientizat că trebuie să încep să duc un stil de viață sănătos, trebuie să încep să mă odihnesc, trebuie să încep să îmi dedic și mie timp, trebuie să am grija de corpul meu – lucruri pe care le fac astăzi: merg la tratamente corporale, merg la sală, îmi rezerv timp din zi pentru corpul meu și, recunosc, mă simt foarte bine în momentul prezent.

Cum ai învățat să te iubești (din nou)? Sau poate că te afli în plin proces de vindecare…

Am început să ascult foarte multă meditație, am început să fac foarte multă meditație, am început să îmi acord timp, să fac exact ce consider că îmi aduce o liniște psihică, o liniște fizică, orice mă face să mă simt bine.

Ce iubești acum la tine?

Pur și simplu tot. Și dacă mai am puncte la care trebuie să mai lucrez, lucrez și stiu că voi ajunge acolo unde îmi doresc eu. Știi cum e, nu ne naștem perfecți, dar pe parcursul vieții încercăm să ne perfecționăm; asta încerc și eu să fac. Mă simt foarte bine în pielea mea, mă simt foarte bine cu cine sunt astăzi… chiar mi-e bine! Din punctul ăsta de vedere, mi-e foarte bine.

ANDREEA BĂLAN [cântăreață]

Să începem cu un citat de păstrat în cartea “It’s all about SELF-LOVE”. Completează, te rog, fraza: Iubirea de sine este

…atunci când te accepți pe tine așa cum ești, îți accepți și greșelile, și lucrurile frumoase pe care le-ai făcut, nu ai niciun regret.

Când ai simțit că te iubești mai puțin și care au fost factorii care au dus la asta?

Niciodată nu ești conștient că te iubești mai puțin. Iubirea de sine este în subconștient și vine din copilărie, din felul în care părinții te-au iubit sau nu te-au iubit. Tu nu ești conștient dacă te iubești sau nu, pur și simplu acționezi în favoarea sau în defavoarea ta în anumite situații. Au fost ani de zile în care am acționat în defavoarea mea, tocmai pentru că în subconștientul meu aveam o iubire de sine foarte mică. Târziu, în ultimii ani, am realizat acest fapt, am scos din subconștient unele lucruri, au devenit conștiente și am început să lucrez cu mine și să mă iubesc mai mult. Și cu cât te iubesti mai mult, fară a te iubi într-o formă egoistă sau narcisistă, cu cât te accepți mai mult, cu atât lucrurile se aseaza mai bine în viața ta și atragi oameni mai potriviți și mai buni pentru tine. Când nu te iubești, vei atrage oameni care vor profita de această lipsă de iubire de sine pe care tu o ai și vei atrage oameni care nu te vor iubi, așa cum tu nu te iubești pe tine. Prin felul în care tu te iubești, îi înveți pe ceilalți să te iubească.

Cum au simțit lipsa iubirii de sine corpul și mintea ta?

Când nu te iubești, nu ești conectat cu tine, practic, și corpul îți răspunde prin diferite metode: fie că se îmbolnăvește, fie că faci sport și poate nu răspunde la antrenamete, fie te îngrași, fie slăbești. Când nu te iubești, corpul nu răspunde la ceea ce faci pentru el și începi să simți la un moment dat asta. Însă este nevoie să fii conștient de toate astea, să citești, să le cunoști că să îți dai seama că ai o problemă. Dacă trăiești în ignoranță, habar nu ai de ce corpul se îmbolnăvește sau îți transmite semnale. Asta ține de lucrul cu tine, de dorința de a învăța și de self awareness. E un drum lung ca să îți dai seama de reacțiile corpului.

Cum ai învățat să te iubești (din nou)? Sau poate că te afli în plin proces de vindecare…

Nu sunt in proces de vindecare, sunt bine astăzi. A durat procesul de vindecare mai mult timp si am început să mă iubesc, am învățat să accept că ceea ce mi s-a întâmplat în copilărie nu a fost vina mea, ci pur și simplu așa au fost circumstanțele de atunci. Am acceptat fiecare situație mai puțin plăcută din viața mea, le-am luat ca pe niste lecții din care am învățat, nu ca pe niste eșecuri, și m-am format omul de azi. Un om mai înțelept, mai calm, mai iubitor, mai conectat cu sine și cu cei din jur, și mai conștientă, mai self aware. Citesc foarte mult, fac meditații și sunt la un nivel de care sunt foarte mulțumită, foarte încântată. Dar, repet, este un proces foarte lung, care poate dura ani de zile și viața îți poate da tot felul de situații și de lecții din care tot timpul ai de învățat. Adică poți să crezi la un moment dat că ești bine și imediat, pac, viața îți mai dă ceva, ca să îți dai seama că de fapt mai ai de lucru cu tine. Toate situațiile în care am fost în ultima perioadă m-au adus astăzi aici, să fiu bine cu mine, conectată cu mine, cu copilul interior și conștientă de toate lucrurile frumoase sau mai puțîn frumoase care mi s-au întâmplat. Și cred că de acum înainte voi atrage numai lucruri frumoase, cred foarte mult în legea atracției și în puterea gândurilor care au o frecvență și tot ce gândim sunt convinsa că ni se întoarce. Așa că trebuie să facem curățenie în gânduri, să gândim pozitiv atât despre noi, cât și despre cei din jur și cu siguranță pe frecvența gândurilor noastre vom atrage oameni frumoși și minunați în viețile noastre.

Ce iubești acum la tine?

Iubesc faptul că sunt o fire foarte jucăușă, copilăroasă, deși am o vârstă destul de înaintată, asta mă menține proaspătă, tânără. Totodată iubesc la mine înțelepciunea la care am reușit să ajung, iubesc faptul că ofer publicului ceva deosebit față de alți artiști – niște show-uri spectaculoase – iubesc faptul că sunt disciplinată, că atunci când îmi pun ceva în minte reușesc să duc până la capăt dacă îmi doresc cu adevărat. Sunt fidelă, sunt iubitoare, sunt sinceră, autentică, atunci când sunt într-o relație dau tot și nu mă joc, nu am timp de jocuri, nu îmi plac jocurile. Sunt multe lucruri pe care le iubesc la mine și cred că le am de oferit atât în carieră, cât și în viața personală. Mă simt un om împlinit, faptul că am doi copii mă împlinește la un nivel extrem de profund și cred că sunt un om realizat din toate punctele de vedere.

ANDREEA LIGIA [personal trainer]

Să începem cu un citat de păstrat în cartea “It’s all about SELF-LOVE”. Completează, te rog, fraza: Iubirea de sine este…

încredere.

Când ai simțit că te iubești mai puțin și care au fost factorii care au dus la asta?

Cred că momentul în care am simțit că mă iubesc mai puțin a fost momentul în care mă priveam în oglindă acum vreo 7-8 ani și efectiv nu îmi plăcea ce văd, eram foarte slabă, hainele nu se aranjau deloc bine pe mine, nu eram mulțumită de nimic din ceea ce vedeam… tot acela a fost momentul în care am decis că trebuie să fac o schimbare în ceea ce mă privește atât fizic, cât și psihic. Cu siguranță pentru multe femei reprezintă un complex acela de a fi foarte slabă sau opusul, de a avea kilograme în plus, faptul că lumea râde de tine și face glume pe seama aspectului tău, creează o frustrare în interiorul tău.

Cum au simțit lipsa iubirii de sine corpul și mintea ta?

Mintea mea știa că trebuie să fac o schimbare, dar corpul meu cu siguranță încă nu era pregătit pentru ce îl aștepta. În tot timpul acesta, mi-am dat seama că psihicul este cel mai puternic și că întotdeauna dacă îți vei impune ceva, corpul va face ce îi dictează creierul, niciodată invers.

Cum ai învățat să te iubești (din nou)? Sau poate că te afli în plin proces de vindecare…

Mi-am recăpătat iubirea de sine, și totodată încrederea, în momentul în care au apărut și rezultatele. Consider că în ziua de azi aspectul primează. Este foarte important să fii mulțumit de tine, de felul în care arăți, schimbarea nu este despre alții, ci despre tine. Nu faci o schimbare pentru că alții o vor, ci pentru că tu consideri că e nevoie și că acea schimbare ar aduce numai lucruri bune în viața ta.

Și dacă ar fi să dau un sfat tuturor femeilor, ar fi că, indiferent de statutul lor, că sunt mame, că au trecut recent printr-un divorț, că sunt singure sau au o relație… să învețe să se respecte, să își acorde timp pentru ele și să nu lase pe nimeni, niciodată, să le distrugă încrederea în sine. Am văzut femei care se complac în anumite situații doar pentru că sunt „obișnuite” așa, nu pentru că situația respectivă le și convine, prin job-ul pe care îl am – personal trainer – am reușit să fac multe femei să se iubească din nou, văzând rezultatele. Sportul nu doar că te face să îți recapeți încrederea în tine, ci te ajută și pe parte de psihic foarte mult.

So, for all of you ladies… nu timpul, nu job-ul solicitant, nu copiii, partenerul de viață sau atribuțiile care vă revin în casă sunt problema, problema e că toate astea v-au făcut să credeți că odată cu vârsta și cu toate „problemele” ei sunteți nevoite să vă iubiți mai puțin și este cea mai mare greșeală pe care o puteți face!

Inițial, fară să conștientizez, pentru mine fiecare eșec, fiecare problemă apărută pe parcursul timpului a fost de fapt motivația zilei de mâine, mă „răzbunam” pe mine în sala de fitness și plecam mult mai liniștită după antrenament, deci toate problemele au contribuit în bine la schimbarea mea.

Ce iubești acum la tine?

Acum iubesc ceea ce sunt, ceea ce fac, felul în care arăt (deși mereu e loc de mai bine 😂) și cel mai mult iubesc faptul că toată munca depusă îmi este apreciata și că prin schimbarea pe care am reușit să o fac la mine, am reușit totodată să motivez multe femei să ia atitudine în ceea ce le privește, iar lucrul asta înseamnă enorm pentru mine 🙏.

DIANA BART [prezentatoare tv]

Să începem cu un citat de păstrat în cartea “It’s all about SELF-LOVE”. Completează, te rog, fraza: Iubirea de sine este…

… totul.

Când ai simțit că te iubești mai puțin și care au fost factorii care au dus la asta?

Atunci când nu aveam suficientă încredere în mine și nu-mi găseam sensul. Eram astfel și vulnerabilă, vedeam în alte femei perfecțiunea și îmi doream să fiu că ele.

Cum au simțit lipsa iubirii de sine corpul și mintea ta?

Pentru ca nu-mi găseam un stil care să mă reprezinte și să-mi dea încredere în mine, parcă nu-mi plăcea nimic din ce puneam pe trupul meu, am avut momente când mă vedeam și prea slabă și nu mă plăceam foarte tare. Eram ca într-un cerc, toată presiunea aceasta se împletea cu stări de anxietate, de neliniște.

Cum ai învățat să te iubești (din nou)? Sau poate că te afli în plin proces de vindecare..

Unul dintre citatele mele preferate este cel al lui Michelangelo, care la 87 de ani spunea „Încă învăț…”… aceasta este adevărata înțelepciune, să ajungi să fii bine cu tine, dar să îți dorești chiar și atunci, ca întreaga viață să tot înveți. La mine a fost un proces destul de lung, timp în care am trăit dezamăgiri, dar pot spune că toate acestea m-au adus aici, pentru că doar când treci prin rău înțelegi și apreciezi binele.

Atunci când am simțit că nu e ok să mă afund în energie care nu mă ajută deloc să mă ridic și să evoluez, am început să caut, să cer ajutor, să „fur” de la cei din jurul meu, pe care îi găseam ca și exemple de viață. Biserica m-a ajutat foarte mult, dezvoltarea personală, tehnici de relaxare, de meditație, yoga, pilates. Iar atunci când am învățat să mă accept, să mă iubesc și să-mi doresc să devin tot mai bună, abia atunci mi-am găsit liniștea și fericirea în viață.

Ce iubești acum la tine?

Chiar totul! Dar în primul rând faptul că am învățat să privesc cu înțelepciune absolut tot ce îmi apare în viață, indiferent de e bun sau rău.

EUGENIA NICOLAE [cântăreață]

Să începem cu un citat de păstrat în cartea “It’s all about SELF-LOVE”. Completează, te rog, fraza: Iubirea de sine este…

… prima și ultima iubire. 

Când ai simțit că te iubești mai puțin și care au fost factorii care au dus la asta? 

Am simțit că mă iubesc mai puțin când am devenit workaholică, atunci când dorințele mele “banale” de genul “aș bea un ceai” sau “aș sta la soare” sau “aș dormi 2 zile non-stop” au fost neglijate. Realitatea este că munca și realizările profesionale nu le poți obține dacă neglijezi plăcerile tale de zi cu zi. Concentrarea, vitalitatea și focusul le iei din micile tale plăceri, din momentele de relaxare, mai precis din self love. 

Cum au simțit lipsa iubirii de sine corpul și mintea ta?

Corpul meu a cedat. Prima dată a cedat vocea mea, cea care mă punea cel mai mult la muncă. Este o întreagă poveste despre confictul dintre fizic și emoțional sau psihic. Resimțeam des amețeli, nevoia continuă de somn, agitație și lipsa concentrării. Am observat fiecare semnal de alarmă al corpului meu și nu m-am iubit suficient pentru a mă opri la timp, până într-o zi când a venit un “burn out” bine meritat. Au urmat câteva zile în care am stat doar în pat, nu mă puteam concentra pe nimic și după ce a trecut starea fizică de rău am dormit enorm de mult. Corpul meu s-a recuperat rapid, dar am promis să nu-mi mai neglijez micile plăceri, momentele de relaxare și deconectare. 

Cum ai învățat să te iubești (din nou)? Sau poate că te afli în plin proces de vindecare..

Sunt în proces de vindecare. Să te pui pe tine mai presus decât bussinesul tău, problemele care apar zilnic sau situațiile conflictuale din familie, mi se pare o mare provocare. Fac terapie de mai bine de un an, când am aflat și că am anumite dereglări ale glandei tiroide, apărute pe fond emoțional. Mă ajută foarte mult, mai ales că sunt o persoană care pune totul la suflet și de multe ori se implică prea mult. 

Ce iubești acum la tine?

Faptul că am conștientizat cât de important este să fii în echilibru cu tine, că acum pot pune stop ori de câte ori mă simt depășită și mai presus de orice faptul că este normal să te simți depășită uneori și atunci e cazul să te oprești și să te aduni. 

FLAVIA MIHĂȘAN [balerină]

Să începem cu un citat de păstrat în cartea “It’s all about SELF-LOVE”. Completează, te rog, fraza: Iubirea de sine este…

… liniște.

Când ai simțit că te iubești mai puțin și care au fost factorii care au dus la asta?

Am simțit că mă iubesc mai puțin după o despărțire din trecut. Destul de mult timp după aveam sentimentul ăla că nu eram suficient de bună, de interesantă, de…, de… . Atunci când crezi în cineva mai mult decât crezi în tine cred că asta se întâmplă. Eram validată doar de iubirea din partea altcuiva, nu de iubirea pe care ar fi trebuit s-o am pentru mine.

Cum au simțit lipsa iubirii de sine corpul și mintea ta?

Mă simțeam epuizată atât fizic, cât și psihic. Nu puteam mânca mare lucru și, evident, eram extrem de vulnerabilă. M-am simțit fragilă tare în perioada aia. Iar în mintea mea era mereu : ce pot să fac să fiu mai mult?

Cum ai învățat să te iubești (din nou)? Sau poate că te afli în plin proces de vindecare…

La început prin terapie, pe care o recomand oricui. Apoi prin dans și prin timp de calitate petrecut singură. Este un proces continuu, oricum. Încă se derulează.

Ce iubești acum la tine?

Iubesc faptul că sunt mama. Nu știu și nu am cuvintele necesare care să descrie cât îmi iubesc copiii. Ei sunt eu. Așadar mă iubesc pe mine prin copiii mei în momentul ăsta. După cum am spus, e un proces continuu de autocunoaștere.

IOANA PETRIC [prezentatoare tv]

Să începem cu un citat de păstrat în cartea “It’s all about SELF LOVE”. Completează, te rog, fraza: Iubirea de sine este…

… fundația unei vieți fericite și împlinite. Fară fundație, totul se surpă încet-încet; cu o fundație solidă, cerul e limita.

Când ai simțit că te iubești mai puțin și care au fost factorii care au dus la asta?

A fost un moment în viața mea când am iubit pe cineva atât de mult încât nu mi-a mai rămas iubire și pentru mine, iar cum dragostea e uneori oarbă, dar nu și surdă, am început să cred că tot ce am auzit e adevărat: că nu știu, că nu pot, că nu merit.

Cum au simțit lipsa iubirii de sine corpul și mintea ta?

A fost o perioadă de fugă, în care îmi plăcea atât de puțin compania mea, încât eram dispusă să fac orice încât să petrec cât mai puțin timp cu mine. Concret nu știam cine sunt, cum sunt, ce îmi place, ce nu, ce mă face fericită, care sunt valorile mele. Eram străină de mine, într-o continuă stare depresivă și anxioasă.

Cum ai învățat să te iubești (din nou)? Sau poate că te afli în plin proces de vindecare..

Ce a funcționat foarte bine pentru mine, au fost cele câteva luni de izolare prin care am trecut cu toții, pe care le-am petrecut acasă, în locul unde am copilărit. Au fost fix ce am avut nevoie ca să mă reconectez la mine și cred că m-au ajutat să îmi aduc aminte cum trebuie să se simtă acea iubire de sine. După care am reconstruit, pas cu pas, petrecând mult timp cu mine, analizându-mă, făcând ceea ce îmi place și refuzând tot ce nu se mai potrivea cu persoana pe care o redescoperisem. Și oricât de absurd ar suna, nu cred că a trecut o zi fară să mă iau în brațe. E un sfat pe care la rândul meu l-am primit de la un yoghin și se pare că funcționează. Cu toate astea, consider că încă mai am multe de vindecat și învățat.

Ce iubești acum la tine?

Curajul și puterea de a face zilnic câte ceva care să mă aducă mai aproape de „mine”. Iubesc că nu mai sunt omul care am fost cândva.

LARISA IORDACHE [gimnastă]

Să începem cu un citat de păstrat în cartea “It’s all about SELF-LOVE”. Completează, te rog, fraza: Iubirea de sine este…

… esența frumuseții.

Când ai simțit că te iubești mai puțin și care au fost factorii care au dus la asta?

Recunosc că m-am cam neglijat pe mine în ultima perioadă, lăsându-mă condusă de probleme, astfel că începusem să uit că și eu sunt importantă, Acum am început să fiu atentă, în primul rând, la priorități – să mi le pun în ordine.

Factorii principali care au dus la asta sunt oamenii, care mi-au arătat că nu merită atât de mult efortul meu. Mă epuizam pentru ca nimeni să nu îmi poată reproșa ceva, însă uitam cât de mult contez eu, părerea mea și propriul corp. M-am supus unor momente destul de dificile doar pentru că eu credeam că puternic este doar cel care depășește orice limita. Însă acum sunt de părere că a fi puternic este despre a te simți confortabil în propria piele și cu propriile alegeri.

Cum au simțit lipsa iubirii de sine corpul și mintea ta?

Într-adevăr, ceva lipsea și nu știam ce. Corpul mă durea, însă mintea încerca să mintă. Este foarte important să îți tii mintea sănătoasă și reala pentru a avea un corp armonios.

Cum ai învățat să te iubești (din nou)? Sau poate că te afli în plin proces de vindecare…

Încă încerc să vindec obiceiurile care au fost formate în timp și încă există. Încă învăț și mă simt bine.

Ce iubești acum la tine?

Îmi iubesc sufletul, care nu vrea să se schimbe, deși mi se întâmplă foarte multe lucruri care mă rănesc. Iubesc tot ceea ce sunt.

LIZA SABĂU [radio/tv host]

Să începem cu un citat de păstrat în cartea “It’s all about SELF-LOVE”. Completează, te rog, fraza: Iubirea de sine este…

Iubirea de sine este libertate pentru mine. Înseamnă eliberare de prejudecăți față de tine și de ceilalți. În opinia mea, nu există acceptarea celorlati înainte de acceptarea ta. Doar iubindu-ne pe noi înșine putem extinde acest sentiment și către tot ce ne înconjoară. Evident, iubirea de sine trebuie cultivată.

Când ai simțit că te iubești mai puțin și care au fost factorii care au dus la asta?

Mi-a fost cel mai greu să mă iubesc atunci când ani la rând corpul meu dădea semne că nu este în regulă, fară vreun diagnostic concret, lucru care mi-a afectat complet stilul și calitatea vieții. Ulterior am fost diagnosticată cu endometrioză, o boală care afectează în mod direct și brutal fertilitatea și stilul de viață a 2 din 10 femei la nivel mondial.

Cum au simțit lipsa iubirii de sine corpul și mintea ta?

Mult timp, până să îmi aflu diagnosticul și apoi să-l accept, am fost bântuită de un singur gând: sunt defectă! Evident, din cauza faptului că mă iubeam din ce în ce mai puțin am ajuns la agravarea simptomelor endometriozei și mai tare. Afecțiunile fizice au dus și la cele psihice. Nu mai eram capabilă să fiu creativă la joc deloc, iar dorința de izolare era din ce în ce mai arzătoare.

Cum ai învățat să te iubești (din nou)? Sau poate că te afli în plin proces de vindecare..

Am învățat să mă iubesc din nou prin exemplu oamenilor din jurul meu, familie și iubit, care mi-au arătat compasiune constant și nu m-au lăsat să-mi pierd și eu acest sentiment. Cel mai important lucru în procesul de vindecare a fost faptul că am călătorit timp de 3-4 ani în niște locuri superbe, sălbatice, în care am văzut și am înțeles cât de puternică și vindecătoare este legătura dintre om și natură.

Ce iubești acum la tine?

Mi-e foarte greu să numesc un singur lucru pe care îl iubesc la mine, dar ce pot să spun este că mă simt o femeie puternică acum și sunt recunoscătoare pentru faptul că nu mi-am pierdut dorința de a da cu love în jurul meu, de a face oamenii să iubească, de a a-i inspira să iubească și ei la rândul lor, lucru pentru care cred eu că sunt făcută. Dau cu love!

MARIA ZVINCA [youtuber]

Să începem cu un citat de păstrat în cartea “It’s all about SELF-LOVE”. Completează, te rog, fraza: Iubirea de sine este…

Iubirea de sine este necesară. Suntem animale sociale și avem nevoie să facem parte dintr-un grup, avem nevoie de validarea grupului, unii mai mult decât alții, avem nevoie să iubim, suntem instinctual constant în căutarea unui partener, dar toate cele de mai sus nu sunt posibile dacă nu ne iubim pe noi înșine. În cazul meu, dacă nu sunt ok cu mine, dacă mă critic prea dur, dacă am pretenții prea mari de la mine, se vede și în interacțiunea cu cei din jurul meu. Când sunt mai blândă și înțelegătoare cu mine, sunt mai înțelegătoare și cu cei din jurul meu. 

Când ai simțit că te iubești mai puțin și care au fost factorii care au dus la asta? 

Cred că perioada în care am avut cea mai puțină grijă de sufletul meu a fost când eram într-o relație nepotrivită pentru mine și încercam să mă conving că e ok. Am avut pentru o perioadă scurtă de timp, aprox 6-7 luni, o relație care se încadra perfect în definiția relației toxice. Am prioritizat nevoile celuilalt în detrimentul a ceea ce simțeam eu că am nevoie.  Și m-am lăsat convinsă de partener că e ceva greșit la mine și trebuie să schimb. Când un partener te face să îți pui la îndoială sănătatea mintală, alegerile, te face să îți pierzi încrederea în tine și abilitățile tale se numește gaslighting. Iar perioada respectivă a fost una în care nu doar că nu mă iubeam, ci una în care mă uram, pentru că eram convinsă că totul e greșit la mine și trebuie schimbat.

Cum au simțit lipsa iubirii de sine corpul și mintea ta?

Lipsa iubirii de sine la nivel psihic m-a demoralizat și demotivat. Eram lipsită de chef și entuziasm, eram constant invidioasă pe alte persoane și trăiam cu sentimentul că nu sunt în stare de nimic. Iar asta a dus la frustrare; și acum mai am momente în care sunt tentată să mă critic exagerat. Eu cu mine uneori am tendința să fiu foarte dură și încerc să lucrez la asta și să fiu un pic mai bună cu mine. Iar pe plan fizic, mi-au luat ani de zile să înțeleg că frumusețea nu vine într-o singură mărime și că frumusețea e cu atât mai mult decât un corp sau o față draguță. E despre energia pe care o emani, despre ce vibe au oamenii când stau lângă tine, iar o energie bună și frumoasă vine dintr-un om care e ok cu el și care se iubește. 

Cum ai învățat să te iubești (din nou)? Sau poate că te afli în plin proces de vindecare..

Încă învăț și nu cred că procesul de selflove se încheie vreodată. Dar mersul la terapie, introspecția, și o minte deschisă m-au ajutat să învăț să mă iubesc. Cred totuși că trebuie să fii și dispus să înveți, să accepți că poate te înșeli în anumite privințe. În alte cuvinte, mai puțin orgoliu, și mai multă empatie față de tine și cei din jur. 

Ce iubești acum la tine?

Sunt multe lucruri pe care le iubesc la mine, dar încă mai sunt multe pe care le urăsc și nu ar trebui, dar acolo mai am de lucrat. Iubesc mintea mea și faptul că reușesc constant să găsesc soluții creative. Și ce mi se pare super tare e că pe zi ce trece devin tot mai sigură pe mine, mă cunosc mult mai bine și sunt tot mai des în armonie cu mine. #suntbinecumine și spre asta fac efoturi zilnice.

MIRU [cântăreață]

Să începem cu un citat de păstrat în cartea “It’s all about SELF-LOVE”. Completează, te rog, fraza: Iubirea de sine este…

… iubirea de sine este, probabil, la granița cu nebunia.

Când ai simțit că te iubești mai puțin și care au fost factorii care au dus la asta?

Cred că m-am iubit mai puțin eu pe mine atunci când am fost dezamăgită, atunci când am fost supărată pe mine, când mă vedeam slabă și când nu îndeplineam “condițiile” șablonului social.

Cum au simțit lipsa iubirii de sine corpul și mintea ta?

Aspectul meu era, aparent, unul normal, însă detaliat nu eram foarte bine, corpul meu era slab, eram anemică, lucru cu care am și rămas, iar mintea îmi era obosită și tristă.

Cum ai învățat să te iubești (din nou)? Sau poate că te afli în plin proces de vindecare…

Am învățat să mă iubesc din nou pentru că mi-am dat seama că nu am nevoie de niciun standard de frumusețe, că în luptele de-a lungul timpului am reușit să mă ridic singură și că îmi doresc să am mai multă încredere în mine.

Ce iubești acum la tine?

Cred că cel mai mult iubesc energia mea, faptul că îmi place noul și sunt un om curios în fiecare moment.

MONICA ODAGIU [actriță si cântăreață]

Să începem cu un citat de păstrat în cartea “It’s all about SELF-LOVE”. Completează, te rog, fraza: Iubirea de sine este…

… cea mai importantă.

Când ai simțit că te iubești mai puțin și care au fost factorii care au dus la asta? 

E un proces dificil și o să-ncerc răspunzându-ți tie, să-mi răspund și mie. Cred că iubirea de sine are foarte mare legătură cu anii copilăriei și cu felul în care se decantează în noi niște lucruri  Invățate, trăite sau simțite în familie. La mine lucrurile sunt un pic la extremă. Ori mă iubesc și am toată încrederea, ori nu mă iubesc deloc. E o luptă, dacă pot spune așa, pe care o port în fiecare zi de când mă știu. N-aș putea sa identific factorii, însă ce stiu este că mă iubesc cel mai mult atunci când lucrez, când sunt pe scenă, iar in restul timpului trăiesc și învăț despre mine. 

Cum au simțit lipsa iubirii de sine corpul și mintea ta?

În absența iubirii de sine, stările de anxietate și neliniște sunt la ele acasă :) 

Cum ai învățat să te iubești (din nou)? Sau poate că te afli în plin proces de vindecare..

Cred că pentru a avea iubire de sine este important să faci ceva cu viața ta, să nu îi dai timp creierului să creeze “monstruleți” din plictiseală. Trebuie să înveți lucruri noi, să fii curios, să citești, să fii creativ, adică să investești în tine, iar eu asta încerc să fac. 

Ce iubești acum la tine? 

Capacitatea de a vedea și de a crede în bunătatea din oameni.

OTNIELA SANDU [actriță]

Să începem cu un citat de păstrat în cartea “It’s all about SELF-LOVE”. Completează, te rog, fraza: Iubirea de sine este… 

Iubirea de sine este adevărata noastră imagine. Când te iubești cu adevărat, părerile altor persoane nu cântăresc mai mult decât a ta. Nu te mai judeci, nu te simți inferior și accepți felul unic al ființei tale. Nu mai trebuie să demonstrezi. Iubirea de sine nu se întâmplă peste noapte. E un proces, dar dacă îl conștientizam, ne va ajuta să fim împacați cu noi.

Când ai simțit că te iubești mai puțin și care au fost factorii care au dus la asta?

Când m-am comparat cu persoane din jurul meu. Este un lucru inevitabil în ziua de azi, pentru că pare că peste tot vedem doar perfecțiune. Siluete de vis, familii fericite, celebritate, rețeta succcesului. Ambalajul perfecțiunii e prea tentant și de multe ori total diferit față de ceea ce se prezintă.

Cum au simțit lipsa iubirii de sine corpul și mintea ta?

Fizic și psihic. Lipsa iubirii declanșează dezechilibre fizice în corpul uman. O demonstrează și studiile medicale de specialitate. Deloc suprinzător, am văzut și la mine acest lucru. O durere din corp e de multe ori o expresie a faptului că îmi lipsește puterea de a mă accepta așa cum sunt.

La nivel mental, lipsa iubirii m-a făcut să blochez dorința de a comunica lucruri imporante oamenilor la care țin din teama de a nu fi și mai puțin iubită. M-a făcut să caut lucruri frivole și neimporante pentru mine, să caut soluții ușoare pentru răspunsuri complexe. M-a făcut vulnerabilă.

Cum ai învățat să te iubești (din nou)? Sau poate că te afli în plin proces de vindecare…

Spunând adevărul fără filtre despre mine. Plângând. Cerând iertare. Rugându-mă. Am pornit de la un exercițiu simplu de a-mi spune mie însămi lucruri pe care nu îndrăzneam să le recunosc față de mine. Mă privesc în oglindă și mă întreb mereu dacă îmi place ce văd. Am înțeles că fară a căuta problema de la rădăcină, nu am cum să opresc rezulatele nedorite. Văd schimbări în fiecare zi. Mici, subtile, dar sunt. Iar asta îmi dă speranță că pot să merg mai departe fară să mă mai rănesc în interior.

Ce iubești acum la tine?

Vulnerabilitatea pe care o am atunci când arăt exact ce simt. Îmi place când pot să accept că sunt momente în care greșesc față de alții. Autodescoperirea e un proces care necesită timp, nu e ușor și nici nu e de dorit să fie făcut pe grabă. La 18 ani, credeam că sunt o persoană care a găsit răspunsurile, acum însă accept tot timpul că am mereu ceva de învățat.

ROXANA BLAGU [mom influencer]

Să începem cu un citat de păstrat în cartea “It’s all about SELF-LOVE”. Completează, te rog, fraza: Iubirea de sine este…

… este fericire și încredere; când ești împăcat cu tine, te accepți cu totul și nu ai nevoie de factori externi pentru a îți confirma că cel mai important ești tu. Iubirea de sine nu înseamnă egoism, ci maturitate și înțelepciune.

Când ai simțit că te iubești mai puțin și care au fost factorii care au dus la asta?

O relație nepotrivită te poate face să te iubești mai puțin, să fii nemulțumit de tine și să iei asupra ta toate neîmplinirile, ajungând astfel la depresie. Când accepți să stai într-o astfel de relație, ajungi să nu te mai bucuri de nimic și să îți focusezi atenția pe aceea persoană, luptându-te să îi faci pe plac. Prin asta am trecut eu, dar mai târziu am realizat că nimeni nu te va iubi mai mult decât tine, că tu alegi în ce relații îți e cu adevărat bine.

Cum au simțit lipsa iubirii de sine corpul și mintea ta?

Am slăbit foarte mult, era o luptă interioară continuă între gândurile mele și gândirea care mi se impunea de partener, ajunsesem să am o părere proastă despre mine și chiar să evit să mă privesc în oglindă… mintea și corpul îmi erau străine.

Cum ai învățat să te iubești (din nou)? Sau poate că te afli în plin proces de vindecare…

Am pus punct relației, chiar dacă repercursiunile au fost foarte grele. Am făcut terapie, am citit… mi-am dorit, asta consider că este cel mai important – dorința de a te vindeca. Degeaba parcurgi celelalte etape dacă nu îți dorești cu adevărat să fii tu cea mai importantă persoană din viața ta.

Ce iubești acum la tine?

Totul, dar înainte de toate îmi iubesc liniștea, pacea pe care o am cu mine. Sunt într-un punct în care nimic și nimeni nu mă poate dezamăgi pentru că am ajuns să am înțelepciunea de a înțelege dincolo de limitele mele.