Pe Silviu îl cunosc de aproximativ 10 ani, deci nu de la primii săi pași în business, dar suficient de la început ca să observ atent evoluția sa. Și sunt atât de încântată și de mândră că am cunoscut și cunosc un om ca el, puternic, încrezător și ambițios, că tare mi-am dorit să îmi răspundă la întrebările mele de jurnalist curios. Ce pot să spun mai mult decât să citiți cu atenție povestea lui și să nu ezitați să apelați la serviciile lui! P.S.: Tricourile pe care le purtați cu versurile rapperilor voștri preferați ies din atelierul lui ?
ÎNCEPUTUL
Spune-mi, te rog, când și cum a început totul? Unde te aflai când ți-a venit ideea, ce an era, câți ani aveai, cui i-ai spus și care a fost primul pas pe care l-ai făcut?
Primul proiect “Xplicit” a început în 2012 (aveam în jur de 25 de ani) și se adresa echipelor de mini fotbal, pe sintetic. Eu lucram deja în domeniul producției publicitare ca și operator plotter de mari dimensiuni. Cunoșteam procedeele tehnice (imprimare, termotransfer, sublimare, tampografie etc) și am decis să îmbin cunoștințele profesionale cu una din pasiunile mele (fotbalul). În perioada respectiva era la moda insulița de personalizări din fiecare mall sau site-ul de “tricouri personalizate”, dar mi s-a părut incomod să utilezi “businessul” și ulterior să aștepți clientul final să vină cu o comandă. Așa am decis să fac un pas în plus și să aleg întâi și nișa și clientul și produsul, rămânând ca ce cel interesat să spună doar “da” sau “nu”.
Practic, primul produs “Xplicit” a fost un set de tricouri “5+1” cu număr, numele tău pe spate și logoul echipei tale pe piept. Mă îngrijora foarte mult vânzarea în detaliu (micromanageriere îngrozitoare), dar mai mult vânzarea en gros (marje de profit minime, clienți cu plăti întârziate sau cunoscutele “țepe”) așa că am făcut un hibrid, nu produceam un singur tricou și nici 1.000, ci 6 la Pack. Cât despre spus cuiva, nu prea, eu nu cred în “coming soon”, “stay tuned” și altele, ci doar în “do it now”.
Ai avut pe cineva care să te învețe și să te îndrume în lumea business?
Nu, pe nimeni. Din mai multe motive. Nu sunt un elev bun, sunt foarte încăpățânat, nu ascult, nu am răbdare, când eram mai mic mă credeam și mai deștept ca toată lumea :) Probabil din cauzele astea nu a apărut niciun mentor sau nu a avut “curajul” să se apropie. În schimb, sunt un “hoț” bun și am “furat” constant de la angajatorii mei. Am învățat și ce trebuie să fac și ce nu trebuie să fac și mi-am promis mereu că nu o să repet greșelile lor când îmi va veni rândul. Problema e că acum vreau de la alții să fie cum eram eu, adică nu știu să învăț pe cineva ceva și mă aștept să “fure” din mers totul de la mine.
PORTOFOLIU ȘI SERVICII XPLICIT
Care a fost primul client care a semnat contractul și ce i-ai oferit?
Clientul meu e persoana la care ajunge produsul finit și contractul dintre noi e factura. Însă cel care semnează contractul este “colaboratorul” sau “partenerul” meu. Bănuiesc că te referi la cel din urmă. Primele deal-uri au fost cu niște pagini de social media cu specific hip-hop (o altă pasiune de a mea), cea mai cunoscută fiind “Versuri Hip-Hop). Ei făceau modelele grafice și eu produceam, livram, încasam și redistribuiam veniturile.
Care a fost primul client din hip-hop cu care ai bătut palma?
Sișu Tudor a răspuns instant ofertei mele și mi-a oferit încredere necondiționat, deschidere 100% și multe recomandări ulterioare. A înțeles imediat că într-un mecanism fiecare roata trebuie să își facă treaba pentru care a fost creată și întregul proces a mers foarte ușor.
Cei mai mulți artiști din portofoliul Xplicit sunt din underground. De ce hip-hop?
Cum spuneam mai devreme, muzica și fotbalul sunt pasiunile mele de când eram mic. Mai este și istoria, dar până acum nu am găsit nișa comercială pentru tricouri cu anii domniei lui Basarab I. Sau poate am găsit-o, dar unele nișe sunt mai frumoase dacă le lași neexploatate.
În muzică și fotbal am considerat că e nevoie de un liant comercial între artist și comunitate. Sigur că principalul lipici e însăși arta, dar are o formă intangibilă și în multe cazuri greu de monetizat. Fapt ce lasă fie artistul lipsit de lucruri materiale, fie comunitatea neîmplinita. Muzica și fotbalul generează un fanatism benefic merch-ului. Cu cât e mai underground, cu atât ești mai fanatic. Artiști mici și gata să își deschidă sufletul, echipe mici de fotbal aflate în suferința dpdv financiar, amatori de fotbal cu vreun vis rămas neîmplinit, etc. Și dacă nu am răspuns, încerc mai simplu.
Părerea mea e că fiecare business trebuie să conțină următoarele:
- a greater good,
- cel puțin un lucru pe care îl adori,
- cel puțin un lucru la care te pricepi.
La mine the greater good e dorința de a conecta și în alte forme artistul sau generatorul de fani (influencerul, mai nou, nu ca și meserie declarată pe Instagram, ci în adevăratul sens al cuvântului) de comunitatea lui. Cel puțin un lucru pe care îl ador este muzica. Cel puțin un lucru la care mă pricep este să muncesc (în general) dar mai precis în domeniul în care am început de la 17 ani, adică de 17 ani – jumătate din viața mea – (producție, imprimare, personalizare).
Îmi poți dezvălui alte nume/branduri mari cu care ai colaborat sau încă colaborezi?
Cat Music, Roton Music, Global Records, PARAZIȚII, La Familia, Marius Moga, Alex Velea, Nane, dar odată cu lansarea propriului atelier de confecții textile lucram cu branduri și din alte industrii. Câteva din ele ar fi Fratelli, Crowne Plaza, Union Plaza Hotel, Novum by the Sea, Rin Grand Hotel sau Kaufland.
Ce oferă Xplicit clientului său?
Punctual oferim servicii de de 360 de grade de monetizare prin merchandise. De la realizarea shop-ului online sau producția textilelor până la livrare. Între etapele astea mai sunt servicii de: consultanță în alegerea produselor, servicii de call center pentru clienții shop-ului, facturare, contabilitatea SRL-urilor colaboratorilor noștri, confecții textile, proiectarea tiparelor pentru textile, imprimare cu orice metodă existentă, incoletare, etichetare, fulfilment, administrare stocuri, livrare per colet, livrare per palet, campanii de marketing – unde este nevoie, campanii de sampling, giveaway-uri, servicii ce corner merch la evenimentele colaboratorilor, s.a.m.d. Dar, mai mult de atât, oferim, cum am spus mai sus, încă o legătura între artist/influencer (colaborator) și comunitatea lui și posibilitatea ca el să beneficieze de un income extra pe lângă activitățile lui specifice.
2020 ȘI CUM SĂ FII MEREU PE POZIȚIE
De câte ori ai vrut să renunți până în 2020? Și ce anume te făcea să îți dorești să renunți?
Am avut foarte rar asemenea gânduri. O dată – de două ori. În principiu din cauza unor burnout-uri. Activitatea XPLICIT sky rocketed în primii ani și a trebuit să compensez cu 20 de ore de munca pe zi. Asta până am reușit să automatizez anumite procese și să strâng lângă mine oameni dedicați și competenți. Pomenind de “terifiantul” 2020.. cum a lovit în business-ul tău? În carantină s-au simțit diminuări în volumele de vânzări, dar ulterior s-au reglat. Suntem fericiți în comparație cu alte business-uri sau industrii. Pe de altă parte, ne-a “lovit” cu oportunități cum ar fi preluarea atelierului de confecții textile în plină criză globală sau asocierea cu noua firmă de curierat SUNDAY COURIER (industrie care a beneficiat de pandemie). Asociere proaspăt realizată și chiar în clipa în care răspund la întrebările tale pun la punct ultimele detalii despre, practic, divizia de curierat Xplicit.
Din exterior pare atât de ușor și atât de la îndemână să personalizezi tricouri.. dar știu că nu este deloc așa. Ți-e frică de concurență? Ai ceva al tău pus deoparte cu care să convingi clientul?
Este ușor să personalizezi tricouri, de aceea există mii de srl-uri care fac asta în sufrageria lor. Este un pic mai greu să oferi toate serviciile enumerate mai sus însă. Servicii care se încadrează în “ceva al nostru pus deoparte”. Cât despre concurență… ne-ar fi fost imposibil să evoluăm fără ea și pentru asta avem doar mulțumiri. Sper că și concurența a fost motivată de noi să evolueze. Astea sunt lucruri care stau la baza economiei naționale și a erei capitalismului în care trăim.
Te ajuți de rețelele de socializare pentru promovarea business-ului? Sunt la ora actuală cea mai importantă sursă de promovare.
Bineînțeles că folosim rețele de socializare, dar în ultima perioadă au devenit doar vitrine. Nu mai sunt o unealtă stabilă în conversie. Cea mai importantă sursă de promovare este word of mouth.
PLANURI DE VIITOR
De la biroul mic și gri la 3 etaje de birouri + atelier de imprimare și, de anul acesta, propriul atelier de confecții textile. Wow! Sunt eu super încântată de această realizare, d-apăi tu..
Da, e încântător, mai ales pe hârtie. În realitate, e vorba de foarte multă muncă și foarte multe compromisuri. Excelența pe un plan aduce deficiențe pe alte planuri. Deal-ul Xplicit a mers mereu pe conceptul “o să iți fac o ofertă de nerefuzat” și întregul pachet a fost construit, indiferent de ramura de activitate a Xplicit, în așa fel încât să nu ai motive să refuzi. Asta a generat dublări și triplări în vânzări anual în primii 5 ani de activitate. Creșterea în vânzări a dus implicit la creștere în numărul colegilor, spațiilor de desfășurare și așa mai departe.
Xplicit a pornit cu o investiție de 150 de lei și cu o activitate part-time a mea, după programul normal de lucru. Un an mai târziu am închiriat un apartament vechi pe la Piața Progresu, l-am renovat și am desfășurat activitatea acolo aproximativ un an până când vecinilor li s-a părut o poveste prea frumoasă și au chemat poliția pe motiv de “trafic intens cu liftul”. Ne-am mutat pe lângă Apărătorii Patriei la ultimul etaj al unui bloc, etaj pe care l-am închiriat integral în anul următor până nu am mai avut loc nici acolo și am închiriat 3 etaje în aceeași zona.
În Martie anul ăsta, am preluat atelierul de confecții textile, la rândul lui cu 250 mp suprafața. Și acum ne-am asociat în deschiderea diviziei de curierat cu alți 1000 mp de depozite. În clipa de fata diviza de imprimare, birourile, divizia de croitorie și divizia de transport și logistică însumează 60 de colegi și 1600 mp de spațiu de lucru.
Care este următorul pas? Ce plan măreț nu te lasă să dormi profund noaptea?
Planurile mărețe au rămas pe plan personal în principiu. În plan profesional, totul e simplu dacă aplici poțiunea magică, “muncă”, atât. Eu dorm foarte profund noaptea. Profund și instant. Dar au rămas și profesional câteva proiecte de realizat. Unele nu le pot face publice acum, pentru altele îți pot da doar câteva cuvinte cheie: vânzări mai multe peste hotare (export), automatizarea diviziilor curente, optimizări și visul meu de câțiva ani… agricultura. Plantarea și procesarea bumbacului a rămas singura rotiță din mecanism pe care nu o administrez în clipa de față.
Dacă vreau să lansez propria colecție de haine, o pot face la tine? Sau rămâi pe partea de tricouri?
Lucrăm acum la o ofertă similară cu cea de merch înlocuind produsele specifice cu cele de fashion. În clip de față avem clienți/colaboratori pe sistemul ăsta, dar proiecte nișate. În curând o vom face publică. Deci da, poți face orice tip de textil la noi dar ca să beneficiezi și de celelalte servicii trebuie să avem garanția fan base-ului tău. Altfel doar achiziționezi produsele de la noi și le comercializezi singur.
Îți merge bine și nu cred că ai nevoie de mai mult, daaar.. nu ai luat niciodată în calcul și deschiderea unui magazin cu astfel de produse? Sau preferi să lucrezi doar cu clientul mare?
E o perioadă foarte instabilă. Un showroom e foarte mofturos și e în afara puterilor tale de administrator. Poți fi afectat rapid de lucruri ca lucrări pe strada de acces sau condiții meteo până la pandemii sau situații de criză. Lucruri care îți afectează vânzările, dar nu îți permit renegocieri de chirii, salarii, taxe, furnizori de servicii etc. Sigur că atunci când găsești ecuația perfectă este și foarte profitabil. Am un proiect în lucru care atinge și partea asta, dar un pic diferit pentru că nu pot administra singur toată linia de producție, logistică plus vânzarea în detaliu. Când o să găsesc colaboratorii motivați pentru așa ceva, voi deschide și puncte de desfacere cum trebuie.
Fie vorba între noi (și cei care citesc :), care este cel mai îndrăzneț vis al tău vis-a-vis de munca pe care o faci?
Cum am zis mai devreme, să pot planta bumbacul și procesa fibrele textile. Mă atrage de câțiva ani ideea. E o industrie extrem de riscantă însă. Mai mult de atât, România îți “oferă” și mai multă instabilitate decât mama natură. Azi beneficiezi de un proiect, mâine nu, poimâine nu mai sunt fonduri, răspoimâine s-a schimbat subvenționarea, dar visul de a vedea procesul de la A la Z și de a avea în mâna rodul pământului pe care m-am născut e neprețuit.
