Visez să am copii și să le pot oferi tot frumosul din lume [What’s UP]

Pe What’s UP l-am cunoscut în urmă cu mulți ani, aș putea spune, când încă nu era artistul care se auzea la radio sau se vedea la televizor. Și îmi doream încă de pe atunci să prind momentul oportun pentru a îmi răspunde la întrebările… serioase, de suflet, sau cum vreți să le spuneți, pe care obișnuiesc să le pun celor care îmi sunt dragi. Momentul a venit în luna Mai a acestui an.

Așa cum te văd eu pe tine, nu mi-am putut imagina un altfel de interviu decât unul cu întrebări din inimă și răspunsuri cu tâlc. Așa că.. spune-mi, Whatzy, la ce visezi tu cel mai des?

Visez să am copii și să le pot oferi tot frumosul din lume.

“Coboară în inima ta și fii blând cu tine, fii delicat cu ce găsești acolo și întoarce-te de câte ori simți nevoia”. Când cobori în inima ta, ce îți spune?

Să mă bucur de ceea ce fac pentru că este fix ce îmi doream când eram copil.

Îmi place să văd oameni care se bucură din orice lucru mărunt. Care sunt lucrurile mărunte care îți aduc ție bucurie?

Cățelul meu, Babals, care mă privește în ochi și mă roagă să îi dau din tot ce mănânc, privirea soției mele, care înseamnă o mie de cuvinte, fie că fac ceva bine, fie că nu, 20 de minute în duș, care de multe ori înseamnă o piesă nouă, un fan care îmi cunoaște și apreciază munca.

“Unele lecții nu pot fi predate. Trebuie să le înveți singur.”. Ce anume te-a învățat viața în ultima vreme?

Să fiu mai atent la universul din interiorul meu și să accept că ce nu este menit să fie, nu va fi indiferent de cât anume muncești.

– COPILĂRIA –

Cea mai mare parte a copilăriei noastre este păstrată nu în fotografii, ci în prăjituri, lumini și umbre, mirosuri și texturi de covor. Ce miros definitoriu îți amintești din copilărie?

Mirosul de brad, de mandarine, al laptelui cu scorțișoară.

Îți mai aduci aminte cum era o zi de duminică din copilărie?

Mă trezeam, mă duceam la biserică, mă întorceam acasă, părinții mei găteau, ne puneam la masă. Apoi, ieșeam la un fotbal cu toți copiii din cartier, mă jucam până apunea soarele. După, intram în casă, îmi pregăteam rucsacul și cărțile pentru școală. Mâncam, mă spălam și somn de voie.

Dar vacanțele la bunici… cum arătau?

Când se termina școala, mergeam două săptămâni la bunici la Călugăreni, unde în fiecare zi mergeam să dau la pește pe Neajlov. Cam toată vara îmi făcem drum pe la ei, două săptămâni acasă și două acolo, de când se făceau cireșele până prindeau culoare pepenii.

Horațiu Mălăele spunea: “Copilăria este cadoul ce ni-l face viața pentru ce vom avea de îndurat. Mi-e dor de tot, de nedeile satelor, unde mâncam colaci sfințiți, caltaboși, sugiuc, turtă dulce și mai ales înghețată colorată de la țigani.” Ție de ce îți este dor?

De zilele de iarnă când mă băteam cu zăpadă, de verile în care stăteam cu prietenii de la bloc sau de la țară și de ultimele și primele zile ale fiecărui an școlar.

Copil fiind, îți era ușor să îți faci prieteni, să te adaptezi, sau erai genul retras, care prefera să trăiască într-o lume a lui?

Eu eram prieten cu toți, eram prieten chiar și cu cei care nu mă plăceau.

– MINTE. TRUP. SUFLET –

Cum arată o lume a ta?

Dacă te referi la lumea mea ideală, ar fi o lumea fără durere, plină de iubire și respect între oameni.

Pe plan profesional, în Romania, putem spune că ai ajuns acolo unde își dorește orice artist să ajungă – sus. Așa că te întreb: ce își mai dorește What’s UP de la cariera sa? Dar Marius… ce își mai dorește de la viață?

What’s UP visează să își lanseze video albumul, la care lucrează de șapte ani, și să iasă așa cum l-a visat acum șapte ani.

Marius ar vrea să rămână ancorat în ideea de “sunt fericit cu ce am, iubesc ce fac și dacă prin munca depusă vin lucruri frumoase, sunt gata să le primesc”.

Ce anume te împiedică să obții ceea ce îți dorești cel mai mult?

Confortul pe care de curând l-am căpătat după ce ani la rând am muncit fără oprire. Dormeam între patru și șase ore pe noapte, de multe ori mă trezeam înaintea ceasului pentru că avem poftă să fac ceea ce iubesc. De la 14 ani stau în studio, acum am 30 și încă fac același lucru.

Dacă ai putea primi răspuns la o singură întrebare cu privire la viitorul tău, ce anume ai dori să știi?

Dacă o să am până la 50 de ani, cinci copii.

Suntem oameni și cu toții trecem, mai devreme sau mai târziu, prin aceleași stări, simțim aceleași sentimente, trăim aceleași emoții. Atunci când apele devin agitate și atmosfera sufocantă, atunci când pici, cum te ridici?

Îmi plâng de milă în colțul meu, cer puțină atenție prietenilor, mă ridic, mă scutur și merg mai departe puțin mai puternic ca prima dată.

Cu ce te-au rănit oamenii?

Unii dintre ei mi-au ignorat binele pe care îl ofeream fără niciun interes.

Ești genul de prieten pe care ți-ai dori tu însuți să îl ai?


Doar în zilele mele bune.

În viată trebuie să ne îngrijim de trei aspecte importante: minte, trup și suflet. Cât timp aloci fiecăruia?

Minte: 33%, trup: 33%, suflet: 33%. Mai îmi ramane un 1% pe care îl aloc pentru veșnicul nimic.

Dacă într-o zi, mergând pe stradă, din mulțime L-ai vedea pe Dumnezeu zâmbindu-ți, ce ai face? Ce I-ai spune?

Să mă lase pentru o secundă să cuprind cu mintea mea, măreția Lui.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *