Știu că ar trebui să încep prin a vorbi despre talentul care i-a fost dăruit actriței Aida Ecomonu, talent ce a adus-o ușor în atenția și inima publicului, atât pe micul ecran [Triplusec, Profu’], cât și pe scena teatrului [Deșteptarea primăverii, Demonstrația, Hotel Mimoza, Zbor deasupra unui cuib de cuci], însă mă simt încă captivă într-o emoție puternică pe care răspunsurile ei mi-au transmis-o.
Poate că sunt eu mai emoționată în perioada asta, nu știu, ideea e că felul în care Aida reușește, prin ochii și inima ei, să vadă oamenii, orașul, iubirea și durerea se completeaza perfect cu frumusețea fizică fără cusur cu care a fost înzestrată. Vă invit în continuare să citiți și să vă convingeți singuri:
Luni, ora 12:00, Centrul Bucureștiului: Cum se văd oamenii prin ochii tăi?
Când lumea nu era auto-izolată, în centrul Bucureștiului oamenii păreau ocupați, grăbiți, în bula lor, cumva. Și îmi dau seama că întotdeauna am admirat aerul oamenilor care par la plimbare, fără țintă, care se opresc în fața unei vitrine să o studieze sau să fumeze o țigară pe o bancă fără să se grăbească.
În fiecare zi: Cum se simte iubirea în inima ta?
Ceva între poveste și poezie.
Sâmbătă, ora 08:00, la tine în apartament: Cum vede inima bărbatul din patul tău?
Ca un vis frumos.
Cum se vede bărbatul frumos prin ochii tăi?
Charmeur… fără să-și propună.
Cum simte inima ta durerea?
Inima mea e fragilă. Trăiesc lucrurile foarte intens, totul susținut de o personalitate colerică.
Cum simte inima ta fericirea?
Așa cum superb spunea Cella Serghi: “Fericirea nu-i veselă. e sfioasă și tristă. Nu-ți vine să sari, să dansezi, să-ți arunci căciula-n tavan. Nu-ți vine să chiui, să cânți. Îți vine să strângi ochii și pumnii, să te aduni ca pentru o rugăciune.”
Vineri, ora 22:00: Cum se vede Aida prin inima ei?
Că e pe drumul bun… spre ea… spre mine…
Dar prin ochii ei?
Maturizată de ani și de câteva experiențe… dar îmi place.
Duminică, 04:00 dimineața: Cum se vede orașul prin ochii tăi?
Ora asta e de iubit, de plâns sau de insomnii. Orașul poate fi doar complice la ora asta.
Ora de culcare: Ce gânduri îți trec prin minte?
Ce bine că nu avem ciocolată în casă.
Joi, ora 19:00, înainte de spectacol: Cum se vede teatrul prin ochii tăi?
Același gând dintotdeauna: că poate cineva e pentru prima dată la teatru și poate… cineva pentru ultima dată.
Cum văd ochii tăi scena și publicul?
Timid.
După ce tânjește inima ta?
După liniște și frumos… și după “muncă”.
Dar ochii tăi? Ce vor să vadă?
Oameni frumoși, piețe de flori, tablouri pe care le-am văzut doar în albume, marea, Parisul duminică dimineața foarte devreme.
De ce ți-e dor?
Mi-e dor de ai mei, mi-e dor de Maria și Silvana (de noi trei împreună), mi-e dor să-mi iau nuga de la Capșa, să merg la talcioc și să fac baie în mare.
Marți, ora 10:00, la filmările serialului Profu’: Cum o văd ochii tăi pe Ana, profesoara de română?
Prea rujată, dar ceva mai relaxată.
Urmărește-o pe Aida Economu pe Facebook și Instagram!
foto main: Felicia Simion
