Când era mică aduceam acasă șerpi, șopârle, omizi și pești, pe care îi prindeam chiar eu [Raluka]

Pentru Raluka am o slăbiciune și nu îmi este rușine să recunosc :) Bineînțeles, în primul rând sunt îndrăgostită de vocea ei, “Cine sunt eu”, “Dulce Otravă”, “Love You” și “Ieri Erai” sunt doar câteva dintre piesele mele favorite (vă recomand să ascultați și “Cele mai tari refrene românești de Hip Hop și R&B” de la Radio ZU), iar în al doilea rând, o admir pentru frumusețea naturală și condiția fizică.

Nu știu ce faci și cum faci, dar nu mă mai satur să te admir. De la an la an te transformi într-o femeie mai frumoasă, mai atrăgătoare. Care-ți este “secretul”? Învață-ne și pe noi :)

Cred că buna dispoziție și oamenii frumoși din jurul tău care te ajută să evoluezi. Bineînțeles că pe lângă astea se adaugă orele petrecute în sala de fitness și demachierea înainte de culcare. :)

Scriitorul american Richard Bach spunea că “Lumea e nebună când vine vorba de frumusețe.”. Privind în jurul nostru, parcă așa este, nu?!

Cred că da, lumea este destul de nebună cu treaba asta, dar în același timp am observat că a început să se demodeze acest trend al perfecțiunii și că majoritatea influencerilor au început să promoveze realitatea, cum să te iubești pe sine, cum să îți accepți imperfecțiunile.

Ai fost mereu conștientă că ești o femeie frumoasă? Cum te vedeai la 20 de ani? Ce părere aveai despre tine la vârsta la care parcă suntem un burete care absoarbe toate complexele și îndoielile?

Nu m-am considerat niciodată o femeie foarte frumoasă. M-am bazat cam toată viața pe atitudine. Adevărul este că mai tot timpul m-am văzut ca un copil și parcă tot timpul am avut impresia că trebuie să le spun “Sărut mâna” oamenilor. Atât la 20 de ani, cât și după ce am mai crescut un pic. Eram un băiețel drăguț, cred că asta mă proteja de majoritate complexelor și îndoielilor vârstei respective.

MUZICĂ

Nu sunt cântăreață, dar când dau “spectacole” prin casă, în fața publicului meu imaginar,  mi se întâmplă să mă simt mai puternică, mai frumoasă, mai… sexy. :)

Sună prostește, probabil, dar nu asta este una dintre puterile ascunse ale muzicii? Nu te face muzica să te simți frumoasă?

Mă face să mă simt cel mai bine când cânt. Nu neapărat când sunt pe scenă. Chiar dacă scena este locul nostru preferat, al artiștilor, eu iubesc orice moment în care pot să cânt. Uneori chiar vorbesc cu prietenii mei care mă întreabă cum este să știi să cânți, iar eu le spun că este genial și că te simți incredibil de bine când din gura ta ies sunete care sună incredibil de bine.

Cred că sunt, mai degrabă, vulnerabilă când sunt pe scenă, decât puternică. Vulnerabilă în sensul în care atunci când sunt pe scenă mă dăruiesc întru totul publicului din fața mea.

Am citit sute de citate despre muzică, care mai de care mai emoționante, mai simple sau mai pompoase. Vreau ca în cartea de citate să se regăsească și unul al tău.

Așadar, te rog spune-mi: “Muzica este…”

Muzica este dragostea vieții mele.

Îmi poți numi trei piese care te-au motivat de-a lungul timpului?

Nu mă motiveaza neaparăt piesele, cât mă motivează oamenii. De exemplu, îmi place foarte tare Beyonce. Mă motivează foarte tare capacitatea ei de muncă și tot ce se întâmplă în spate. De la crearea unei piese, la lansarea acesteia, la show-uri, clipuri sau concerte.

Ce piesă ți-ar fi plăcut să o scrii și să o interpretezi tu?

Pentru că se cântă și acum și pentru că nu scap de ea la niciun Crăciun – All I want for Christmas.

Ce piesă te-a făcut să plângi atunci când ai scris-o sau ai interpretat-o?

Piesele mele nu m-au făcut să plâng, dar au fost și sunt momente destul de dese în care atunci când le cânt mă emoționez și mă transpun în cuvintele și în notele pe care le ofer publicului. Cam la fel ca un actor care își interpretează scenariul.

Ai vreun regret legat de muzică? Nu că ai ales drumul ăsta, ci poate că nu ai făcut ceva anume care să te ajute mai mult în carieră sau că nu ai reușit până acum să ajungi unde ți-ai propus?

Da. Că nu am învățat la timp să spun “Nu” și asta poate mi-a îngreunat drumul către ascensiune în cariera mea muzicală.

Crezi că ai fi meritat mai mult sau crezi că ești răsplătită exact cât trebuie pentru munca depusă?

Întotdeauna merităm mai mult, trebuie doar să știm să ne cerem nouă.

COPILĂRIE

“Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!”. Așa își descria Ion Creangă copilăria. Cum a fost copilăria ta?

Am avut cea mai tare copilărie ever! Iubeam să mă joc “ascunsela”, era unul dintre jocurile mele preferate pentru că puteam să alerg non stop. Îmi plăcea să urc pe munte împreună cu prietenii mei de la țară, de la bunici, făceam o grămadă de năzbâtii, bineînțeles.

Încerc să mi-o imaginez pe copila Raluca jucându-se cu păpușile în fața blocului și îmbrăcată în uniforma școlară. Ajută-mă, te rog, să mi-o imaginez mai bine :)

În primul rând, Raluka nu se juca cu păpușile, se juca cu mașinuțele. Raluka nu stătea în uniformă în fața blocului, pentru că o certa mama că se murdărește (n.r: râde).

Cine a avut cel mai mare impact asupra ta în copilărie/adolescență?

Cel mai mare impact, în adolescență, l-a avut mama, în special în momentele mele de rebeliune, când voiam să îmi pun cercel în limbă.

Care au fost desenele tale preferate?

Tom și Jerry.

Care a fost jucăria ta preferată?

Nu am avut jucării preferate, pentru că aveam tot timpul animăluțe. Aduceam acasă șerpi, șopârle, omizi, pești, pe care îi prindeam chiar eu. Țin minte că de la omizi am făcut chiar o iritație pe tot corpul.

Care era jocul la care erai cea mai bună din fața blocului?

Se organizau “spectacole” în fața blocului și acolo da, eram cea mai bună, mereu câștigam 😊

Ce mirosuri păstrezi vii din aromele copilăriei?

Culmea, mirosul de casă veche. În momentul ăsta, când intru într-un beci sau într-o cramă veche, aș putea sta acolo non-stop. Nu înțeleg de ce, dar asociez foarte tare mirosul de vechi cu casa bunicilor.

MINTE. TRUP. SUFLET

La ce visezi cel mai mult?

La fericirea familiei.

De ce anume ți se face dor cel mai des?

De tot feluri de jocuri. Chiari îmi este dor să joc “ascunselea”.

Ce te face să râzi?

Gluma bună.

Dacă ai putea să retrăiești o singură zi din trecutul tău, care ar fi acea zi?

Cred că momentul din copilărie în care i-am dus bunicii mele primul cățel. Aveam cam 3-4 ani și alergam cu cățelul în brațe spre bunica mea urlând de fericire.

Dacă s-ar face un film după viața ta, ce scene ai vrea să se taie la montaj?

Nu aș tăia nimic la montaj, deoarece nu ar mai fi viața mea; sunt un om true și transparent.

Îți amintești o situație în care ai fost nevoită să dai dovadă de curaj?

Mi se întâmplă chiar foarte des. De curând am salvat un căluț din mâinile unor oameni incredibili de răi, care îl băteau. Din păcate, însă, nu am reușit să îl salvez și de la moarte. Iar când eram mică am salvat niște câini ținuți în lanțuri de stăpânii lor, fiind puțin agresivă cu oamenii, trebuie să recunosc.

În viață trebuie să ne îngrijim de 3 aspecte importante: minte, trup și suflet. Cât timp aloci fiecăruia?

Aloc destul timp pentru fiecare în parte. Lucrurile simple mă fac și mă ajută să rămân pozitivă și fericită. Dacă fac destul de mult sport, mintea e cum trebuie, trupul și sufletul la fel.

Dacă ai știi că azi e ultima zi din viața ta, cum ți-ai petrece-o?

Aș pleca la munte împreună cu familia și cățeii mei.

Și dacă într-o zi, mergând pe stradă, din mulțime L-ai vedea pe Dumnezeu zâmbindu-ți, ce I-ai spune?

Că Îi mulțumesc pentru ce am.

Pe Raluka o puteți urmări pe INSTAGRAM, YOUTUBE și FACEBOOK.

sursa foto: arhivă personală

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *